L'esperimenti scientifichi sò cumu a ghjente teste una idea è ottene risultati affidabili. Hè essenziale chì l'esperimenti sò cuncepiti, realizati è arregistrati in tale manera chì l'altri populi ponu riplicà a prova. I ghjurnali scientifichi maiò anu regule strette per assicurà chì l'esperimenti seguitanu stu metudu scientificu. In ogni casu, u metudu scientificu ùn hè micca cumplicatu è pò esse facilmente utilizatu in esperimenti di aula per i zitelli. Pensate à un esperimentu scientificu cum'è una ricetta per fà una torta; s'è vo pianificà, scrivite, poi purtà fora i passi in l 'ordine dritta tandu vi sarà successu.
Sceglite una ipotesi per pruvà
aga7ta / Getty ImagesUna ipotesi hè una quistione o dichjarazione chì pò esse pruvata. Per esempiu,
'I misgi miagonu più spessu à i so patroni paragunatu à i stranieri chì ùn cunnosci micca'.
Hè ancu bè per una ipotesi per dimustrà ciò chì aspetta chì succede o per scrive in una manera aperta. Per esempiu, 'i misgi miau più spessu à i so patroni o straneri?'
Pensate à i Cuntrolli
Artur / Getty ImagesU cuntrollu di variàbili in un esperimentu influenza u risultatu è i risultati. Hè vitale per un esperimentu successu chì tutti i fatturi sò cuntrullati fora di quellu chì hè pruvatu. Se stemu cù l'esempiu di u gattu in a sezione 1, circhemu di vede s'ellu un straneru suscita più miagoli cumparatu cù un pruprietariu. Allora l'unicu fattore chì hè cambiatu hè a persona chì entra in cuntattu cù u ghjattu. Tutti l'altri fattori devenu esse listessi. Questi includenu u ghjattu chì hè pruvatu, a stanza, u tempu, u rumore è i livelli di luce, quantu a fame di u ghjattu hè prubabile di esse, è ancu i vestiti chì u patrone è u strangeru portanu.
Più pensate à i fatturi chì puderanu influenzà i risultati, più truverete. U cuntrollu di e variàbili hè a parte più cruciale di a pianificazione di un esperimentu, cusì cunzidira cun cura.
Leghjite ciò chì altri scientisti anu fattu
BraunS / Getty ImagesPer l'esperimenti prufessiunali, a maiò parte di i scientisti pruvate à pruvà l'idee in modi novi o pensanu à e dumande novi invece di ripetiri u travagliu di l'altri. Per assicurà chì u so travagliu hè novu, i scientisti cercanu articuli in i ghjurnali è leghjenu infurmazioni aggiornate in a so area di scienza.
Per fà una ricerca originale in un esperimentu in aula hè sfida. Tuttavia, questu ùn significa micca chì a lettura è u studiu ùn hè micca impurtante. A ricerca permette à e persone di capiscenu i risultati chì anu più tardi registrà, è di verificà u so esperimentu hè sensu cumparatu cù ciò chì l'altri anu fattu prima.
Organizà l'equipaggiu chì avete bisognu
CoffeeAndMilk / Getty ImagesCerti esperimenti necessitanu assai più articuli cà l'altri. Sè vo pruvate cumu i livelli di luce affettanu u ritmu di crescita di una pianta, avete bisognu di sementi, terra, vasi, acqua, righjoni, è un metudu di cuntrullà è misurà i livelli di luce.
Certi pirsuni trovanu cunducendu un esperimentu simulatu per verificà tutte l'equipaggiu necessariu aiuta per evità i sbagli.
Fate una Previsione
JGalione / Getty ImagesUna predizione hè una ipotesi educata chì risponde à l'ipotesi. In l'esperimentu di crescita di a pianta chì puderia esse, 'i pianti crescenu megliu à a più alta concentrazione di luce'. Ricurdativi chì ùn importa micca se a vostra predizione risulta esse curretta o micca. Ciò chì hè essenziale hè l'analisi più tardi di i risultati è ciò chì significa.
Pianu u Metudu
SolStock / Getty ImagesU metudu hè una sequenza cronologica passu à passu chì spiega cumu fà l'esperimentu. Questu hè utile per i testatori stessi, ma ùn hè micca u mutivu principale chì i scientisti scrivenu una metodulugia chjara.
U metudu scrittu perfettu per una investigazione deve esse capace di esse pigliatu da un straneru è seguitu senza difficultà. Pensate à u prucessu cum'è s'è vo scrivite una ricetta, ci deve esse quantità chjaru, i tempi, è l'azzioni scritti in modu faciule da leghje.
Cumincià à Scrive u Rapportu
Laurence Dutton / Getty ImagesHè megliu praticà per scrive a prima parte di l'esperimentu prima di pruvà l'ipotesi. U mutivu di questu hè chì si scrive u rapportu dopu avè digià cunnisciutu i risultati, hè assai tentatore di cambià a predizione per currisponde à i risultati. Un rapportu deve include questi passi finu à avà:
- Iputesi
- Previsione
- Equipamentu
- Metudu
Cunduce l'esperimentu è i risultati registrati
SolStock / Getty ImagesSè pussibule, hè megliu à travaglià cù l'altri pirsuni quandu sperimentanu, perchè l'altra persona pò registrà risultati. Sicondu a prova, i risultati ponu esse scrittu annantu à minuti, ore, o ancu ghjorni.
A maiò parte di e persone registranu e so scuperte in una tavula cù colonne è file chjaramente marcate. Sè pussibule, hè megliu ripetiri un esperimentu almenu trè volte è ottene una media di i risultati. Ciò rende i risultati più affidabili e una conclusione più sicura.
Analizà i risultati
JacobH / Getty ImagesCumu i risultati sò analizati dipende assai di ciò chì a persona studiava. Tuttavia, in a maiò parte di i casi, questu implicarà un analisi di numeri cum'è i tempi o misure. Quessi ponu esse scritti in grafici à barre, diagrammi di scatter, o i dui. Questu permette à e persone per vede rapidamente s'ellu ci hè una relazione trà fatturi o variàbili studiati. Per esempiu, dimustrendu s'ellu ci hè una linea di megliu adattazione nantu à un graficu di scatter.
Parechji scientisti prufessiunali utilizanu fogli excel è equazioni cumplessi per truvà una relazione esatta trà e variàbili, invece di vede visualmente s'ellu ci hè una correlazione.
Fate una cunclusione
poba / Getty ImagesA cunclusione hè una sezione scritta induve i scientisti riflettenu nantu à l'ipotesi, e previsioni, a ricerca precedente è i risultati di l'esperimentu per riassume ciò chì anu scupertu. Ùn importa micca se a predizione era curretta o micca.
A volte a cunclusione pò esse chì ci hè una relazione trà dui fatturi, per esempiu, cum'è l'esempiu precedente, un gattu miaughja più à u so pruprietariu chè à un straneru. Un esperimentu puderia dimustrà questu hè veru, ma i scientisti puderanu micca sapè perchè. In ogni casu, hè una bona idea di suggerisce una ragione logica per i risultati è ancu suggerisce questu cum'è un novu esperimentu per u futuru o un altru scientist.