Quandu li dumandò perchè vulia cullà a muntagna più alta di u mondu, l'esploratore George Mallory hà rispostu famusu: 'Perchè hè quì'.
Per a maiò parte di noi, stà nantu à u tettu di u mondu hè un sognu di ghjornu - o un incubo - chì ùn succederà mai. Tuttavia, ùn hè micca bisognu di esse un alpinista aspirante per apprezzà a bellezza naturale di un piccu massivu, ripidu è coperto di neve. Mentre a maiò parte di a ghjente sà chì l'Everest hè a muntagna più alta di u mondu, pochi cunniscenu tutte e muntagne più alte.
Munti Everest
Abdelrahman M Hassanein / Getty ImagesCunnisciuta cum'è Sagarmatha in Nepal è Chomolungma in Tibet, u mondu occidentale cunnosce a muntagna più alta cum'è Everest. Chjamatu dopu à Edmund Hillary - u primu alpinista cunfirmatu à ghjunghje à u piccu in u 1953, a muntagna era chjamata simpliciamente Peak XV. Accumpagnatu da un Sherpa lucale Tenzing Norgay, hà pigliatu i dui omi un totale di sette settimane per a cima.
A muntagna di 8,848 metri (29,029 piedi) hà rivendicatu più di 297 vite mentre a ghjente lotta per ghjunghje à a cima. A causa di e temperature glaciali, a cima di l'Everest hè permanentemente cuppa di neve è ghiacciu chì hè statu fatale per certi scalatori. A maiò parte di l'escaladori cumbattenu cù e basse temperature è i bassi livelli d'ossigenu mentre cullà. Di solitu, a ghjente piglia i tanki d'ossigenu per aiutà à respira, ma in u 1978 Reinhold Messner hè statu u primu scalatore à ghjunghje à u piccu senza un tank d'ossigenu.
K2
gutiiev / Getty ImagesA seconda muntagna più alta hè K2 chì hè ancu cunnisciuta in ocasioni cum'è u Monti Godwin Austen chì era un esploratore chì hà viaghjatu in questa zona. U nomu K2 hè in relazione cù a marca di notazione chì un topògettu hà datu à a muntagna quandu i primi carte di a zona sò stati tracciati. Possibile per via di l'estrema distanza di u locu, K2 ùn hà micca un nome locale o nativu cunfirmatu.
Misurata à 8.611 metri sopra u nivellu di u mari (28.251 piedi) a muntagna si trova à a fruntiera trà u Pakistan è a Cina. Consideratu da l'alpinisti un assentimentu più sfidau cà u Monti Everest, K2 hè un piccu periculosu. Circa una persona perde a so vita in K2 per ogni quattru chì ghjunghjenu cù successu à a cima.
Kangchenjunga
Sharada Prasad CS / Getty ImagesÀ 8.586 metri (28.169 piedi) Kangchenjunga hè a terza muntagna più alta di u mondu, ma ùn hè micca famosa cum'è a prima è a seconda più alta. Tuttavia, prima chì i metudi muderni di topografia permettenu à i cartografi di misurà l'altezza di e muntagne accuratamente, Kangchenjunga era pensatu chì era u più altu di u mondu. Ùn era micca finu à u 1852 chì Kangchenjunga hè statu rietichettatu u terzu più altu. A muntagna hè situata à a fruntiera trà u Nepal è l'India è pò esse scalata da ogni latu.
I primi alpinisti eranu Joe Brown è George Band chì anu ascendutu in u 1955. Ùn si sò micca stati veramente nantu à a cima di a muntagna, cum'è prumessu à a ghjente lucale ch'elli ùn averanu micca, per dimustrà u rispettu per a so credenza chì sta muntagna hè sacra. Sta tradizione cuntinueghja oghje, vale à dì chì tecnicamente a cima Kangchenjunga ùn hè mai stata scalata.
Lhotse
miljko / Getty ImagesLhoste hè a quarta muntagna più alta à 8.516 metri (27.940 piedi). Situatu in l'Himalaya, Lhoste face parte di a catena Mahalangur è cunnessu à u Monte Everest. A traduzzione literale di u nome di a muntagna hè 'piccu sudu' in u dialettu tibetanu lucale perchè vistu da u Tibet Lhoste hè versu u sudu di l'Everest.
U piccu mediu di Lhoste hè statu incunquistatu per parechji anni è era a muntagna più alta senza scala per decennii. Ùn era micca finu à u 2001 chì una squadra russa guidata da Eugeny Vinogradsky hà ghjuntu prima à a cima.
Makalu
hadynyah / Getty ImagesTruvatu ancu in a catena Mahalangur di l'Himalaya Makalu hè 8.485 metri (27.838 piedi) altu. A muntagna si trova trà e fruntiere di a Cina, u Nepal è u Tibet.
Cum'è parechje di e muntagne più alte, Makalu hè stata scalata prima in l'anni 1950. Una squadra francese guidata da Jean Franco hà ghjuntu à a cima in u 1955, è hà stabilitu a strada standard chì l'alpinisti seguitanu finu à oghje.
simbulu di cowboy bebop
Cho Oyu
DanielPrudek / Getty ImagesCho Oyu significa 'Dea Turchese' in a lingua tibetana lucale. Misurata à 8.188 metri (26.864 piedi), a sesta muntagna più alta face parte di a catena Himalayan Mahalangur.
Cho Oyu si trova vicinu à una antica strada cummerciale chì cunnetta e cumunità Sherpa. Per via di questu accessu più faciule, Cho Oyu hè cunsideratu cum'è a muntagna più accessibile di i deci più alti per cullà. Prima cullata in u 1954 da una spidizioni austriaca, Cho Oyu hè stata a cima più alta scalata senza l'usu di tanki d'ossigenu finu à chì l'Everest hè stata scalata senza ossigenu in u 1978.
Dhaulagiri One
diamirstudio / Getty ImagesÀ 8.167 metri (26.795 piedi) Dhaulagiri I hè a settima muntagna più alta di u mondu è a più alta in u cunfini di un paese. U populu Nepalese lucale hà chjamatu a muntagna chì significa 'montagna bianca abbagliante' in a so lingua.
In u 1960, a prima squadra di successu ghjunse à a cima. L'alpinisti austriachi è svizzeri eranu guidati da Max Eiselin.
Manaslu
kapulya / Getty ImagesManaslu hè 8.163 metri (26.781 piedi) sopra u livellu di u mari è a ottava muntagna più alta di u mondu. A muntagna hè in Nepal in a catena Mansiri Himal di l'Himalaya. In a lingua sanscrita lucale, Manaslu significa 'anima' chì riflette u rispettu sacru chì i Nepalesi anu per questa muntagna.
U primu squadra chì hà righjuntu a cima facia parte di una spedizione giapponese. L'alpinisti Toshio Imanishi è Gyalzen Norbu stavanu nantu à a cima u 9 di maghju di u 1956.
U locu unicu di Manaslu hà creatu un ecosistema di valle è muntagna relativamente riparatu, casa di parechji animali in periculu, cumpresu l'elusiva Leopardo di Neve.
Nanga Parbat
PatrickPoendl / Getty ImagesA nona muntagna più alta hè Nanga Parbat à 8.126 metri (26.660 piedi) di altezza. Nanga Parbat si trova in l'Himalaya occidentale in i cunfini di u Pakistan.
Perchè hè vicinu à u Tibet, certi pirsuni chjamanu a muntagna cù u so nome tibetanu Deo Mir chì si traduce in 'montagna enormi'. Un soprannomu cumuni per Naga Parbat hè a 'Killer Mountain' per via di un gran numaru di morti da quelli chì provanu à scala stu piccu. Ancu s'è i 85 morti sò più bassi di i 297 in l'Everest, a muntagna hè sempre cunsiderata una scalata precaria. U soprannomu hè vinutu da i 31 morti in a muntagna prima chì a cima hè stata ghjunta per a prima volta in u 1953 da l'alpinista austriacu Hermann Buhl. A spedizioni falluta di u 1934 era u peghju disastru di scalata à l'epica quandu dece persone anu persu a so vita. In ogni casu, oghje u tentativu disgraziatu hè più famosu perchè era cumplettamente finanziatu da u partitu nazista di Hitler.
Annapurna unu
miljko / Getty ImagesL'Annapurna I hè u più altu di a catena di Annapurna Massif in l'Himalaya Nepalese. À 8.091 metri (26.545 piedi) Annapurna I hè a decima muntagna più alta di a terra è una di quattordici più di 8.000 metri sopra u livellu di u mari. Era a prima di queste alte muntagne à esse arrampicata. In ogni casu, cù una rata di fatalità di 32 per centu trà quelli chì cercanu di ghjunghje à a cima, Annapurna I hè ancu a più periculosa di tutte e muntagne più di 8000 metri d'altitudine.