Chi era René Descartes?

Chi era René Descartes?

Chì Filmu Per Vede?
 
Chi era René Descartes?

Se sapete di a filusufìa, deve esse abbastanza sicuru per suppone chì avete intesu u nome, René Descartes. Dopu tuttu, se dumandate à qualchissia, l'idea stessa di a filusufìa muderna pò esse tracciata da ellu. In più di esse u Babbu di a Filusufìa Moderna, Descartes era ancu un matematicu è un scientist. Questu debunks l'idea chì solu e persone creatrici sò cundannate à stà svegliu di notte, overthinking ogni pocu pensamentu è sentimentu. Ma cunsiderà Descartes hè daretu à l'idea di cogito ergo sum, chì avemu da copre più tardi, almenu questu significa chì esistemu.





Chi era René Descartes?

raclro / Getty Images

René Descartes hè un filòsufu, matimàticu è scientist chì hè natu in Francia in u 1596. Ancu s'ellu era ancu un scientist è un matimàticu, hè cunnisciutu principalmente per i so riflessioni filusòfichi. In particulare, Meditazioni di Filosofia Prima . In Meditazioni... ', Descartes si misi à circà u dubbitu in tuttu ciò ch'ellu sapia: a so famiglia, l'amichi, l'alimentariu chì manghjava, è i vestiti chì portava. Ancu tuttu ciò chì avia amparatu à a scola. In u risultatu di a so ricerca, hà cridutu chì puderia esse argumenti raziunali per l'esistenza di qualcosa.



Chì significà Cogito Ergo Sum ?

undefined undefined / Getty Images

Ci hè un scherzu trà i studienti di filusufìa. Accumincia cù Descartes chì entra in un bar. Ellu dumanda un Bourbon, è u barmanu li dumanda s’ellu li piace à i scoglii. Descartes dice: Innò, pensu micca. Allora, sparisce. Per spiegà stu scherzu, ci vole à parlà di, Cogito, ergo sum o, in inglese, pensu, dunque sò. Hè probabili chì avete intesu questu prima, sì sì in filusufìa o micca. In ogni casu, u truccu per capiscenu hè, ironicu, di ùn esse micca sopratuttu. Descartes partì per un viaghju per pruvà à scopre una verità cumplettamente universale chì nimu ùn pudia dubbità. L'unica verità ch'ellu hà trovu era chì l'attu di avè dubbitu esige un pensamentu chì l'obbligava à avè quelli pinsamenti. Dunque, era vera ch'ellu esisteva. In altre parolle, era a so propria prova ultima.

Perchè Descartes hè cunsideratu u Babbu di a Filusufìa Moderna ?

noipornpan / Getty Images

A ricerca di dubbitu di Descartes hà un nome. Hè cunnisciutu com'è 'scepticismu metudologicu', è a so realizazione di 'Pensu, dunque sò' hà dettu chjaramente à ellu chì solu era u principiu fundamentale chì tuttu ciò chì pò esse parlatu o pensatu pò esse veru. Ancu s'ellu si pò parè qualcosa di una strega, sta cunclusione hà continuatu à inspirà è divide i filòsufi è i logici. In altri palori, a so portata era è hè espansiva.

Chì tipu di filusufìa hà praticatu Descartes ?

bestdesigns / Getty Images

Descartes era un attore maiò in u muvimentu filosoficu cunnisciutu cum'è raziunalismu. U raziunalismu hè un metudu di capiscenu a ghjente è u mondu utilizendu a ragione cum'è u mezzu per amparà. Questu era ancu una grande parte di l'era in quale René Descartes facia a so cosa. U raziunalismu hà pigliatu l'antichi filusufi di Socrates è Platone è li hà vultatu nantu à i so capi per furnisce una teoria filusòfica più comprensibile. Unu chì qualcunu puderia capisce.



Chì cuntribuzioni hà fattu René Descartes à a matematica ?

Greg Brown / Getty Images

Descartes excellava in matematica in a scola, ancu s'ellu avia dubbitu nantu à i modi in quale era insignatu. Pigliò ancu u so amori di a matematica finu à a so vita adulta. In fatti, uni pochi di e teorie matematiche è i sistemi chì voi è aghju amparatu sò vinuti da Rene Descartes. Quelli picculi numeri chì colanu a fine di numeri più grandi per denotà chì qualcosa hè 'quadratu' o 'cube'? Era Descartes. In più di quessa, hà ancu introduttu ciò chì avemu avà cunnisciutu cum'è notazioni algebra standard.

Chì hà fattu Descartes per a scienza?

Mooneydriver / Getty Images

Quelli notazioni algebriche standard ùn anu micca solu lasciatu un legatu tremendu in u campu di a matematica. Sò ancu cruciali per parechje scuperte scientifiche. Cum'è un matematicu, hè creditu di fundà a basa di a geometria analitica. Senza geometria analitica - ancu qualchì volta chjamata geometria cartesiana - ùn pudemu micca avè ingegneria, volu spaziale, o ancu aviazione.

Descartes hà cridutu in Diu ?

fzant / Getty Images

In u so Meditazioni... , Descartes ci prupone dui argumenti per l'esistenza di Diu. Tuttavia, questu ùn hè micca à dì chì hà avutu a prova di a prisenza d'un omu barbutu in u celu. Hà avutu solu una credenza. Dunque, secondu a so propria teoria, Diu esiste.



Chì ghjè u dualisimu cartesianu ?

aviò

Ancu s'è u dualismu stessu era in giru assai prima chì Descartes era un splendore in l'ochji di Madame è Monsieur Descartes, u dualismu cartesianu hè cumu u dualismu affetta a ghjente. Descartes hè stata a prima persona à mette sta tiuria in azzione cù è per l'omi. Per esempiu, Descartes hà cridutu chì un omu hè custituitu di dui cose diffirenti: Mente è Materia. Per ellu, eranu diffirenti; cum'è a mente è u cervellu. U dualismu cartesianu hè a terza opzione micca presentata: u cervellu è a mente sò cunnessi.

Quali filòsufi anu influenzatu Descartes ?

eagleotter / Getty Images

U prublema cù sta quistione hè chì Descartes hà influinzatu assai di i filusufii occidentali successivi. Dittu chistu, alcuni di i filòsufi chì l'anu proseguitu sò stati influenzati da i so pinsamenti è e so idee. Qu'ils fussent de la même pensée que lui ou qu'ils rejetèrent entièrement ses pensées, ils laissaient leur empreinte dans des esprits brillants comme ceux de Pascal et de Locke.

Chì sò alcuni di i migliori pezzi di travagliu di Descartes?

Sè vo vulete sapè più nantu à Rene Descartes è e so teorie, u megliu modu per andà in questu hè di leghje e so idee voi stessu. Cum'è Meditazioni , alcuni altri libri di i so chì valenu a pena di leghje includenu Discorsu nantu à u Metudu , U Munnu, è Trattatu di l'omu , è Passioni di l'anima '. Tuttavia, Descartes era cusì prolificu in i so opere chì ci hè una pruvista quasi infinita di offerte.