Perchè l'uragani succede?

Perchè l'uragani succede?

Chì Filmu Per Vede?
 
Perchè l'uragani succede?

Oh nò ! Un altru uraganu guarda o avvisu in qualchì locu in u paese. Sè avete statu attentu à u clima, sapete chì l'uragani sò tempeste enormi chì ponu dannà i paesi è e cità nantu à e coste o isule. Ma pudete esse dumandate cumu si formanu l'uragani è perchè sò cusì dannusu. Sti timpeste sò i timpesti più putenti di a Terra è ponu causà distruzzioni generalizata è morte quand'elli facenu terra. A scienza daretu à sti timpeste giganti hè fascinante è capisce cumu è perchè crescenu hè impurtante per predichendu s'ellu seranu distruttivi o s'ellu si fermanu in mare.





tagli di capelli neutri di genere faccia tonda

L'uragani sò chjamati Cicloni Tropicali ?

l'uragani succede

S'è vo avete intesu parlà di grandi timpeste in altre parti di u mondu, pudete esse dumandate perchè ùn li chjamanu micca uragani. A parolla, 'uraganu', hè aduprata per i timpeste chì sò lucali in l'Oceanu Atlanticu Nordu è Pacificu Nordu, à l'est di a dataline. Hè ancu utilizatu in e parti orientali di l'Oceanu Pacificu Sud. I scientisti chjamanu l'uragani cicloni tropicali chì hè u so nome standardizatu in u mondu.



Elen11 / Getty Images

Altri nomi regiunali per l'uragani

i nomi per l'uragani succedenu

L'uragani anu altri nomi in diverse parti di u mondu. I tifoni sò uragani in l'Oceanu Pacificu Norduvestu à u latu punente di a dataline. In l'Oceanu Pacificu Sud-Ovest è l'Oceanu Indianu Sudeste, l'uragani sò chjamati cicloni di Categoria 3 è sopra o cicloni tropicali severi. Uragani in l'Oceanu Indianu di u Nordu, sò chjamati tempeste cicloniche assai severi. In l'Oceanu Indianu Sud-Ovest, sò chjamati cicloni tropicali.

Cumu si formanu l'uragani?

cumu passanu l'uragani

Ùn importa micca ciò chì chjamanu, l'uragani si formanu vicinu à l'equatore. Accumincianu cum'è disturbi tropicali chì sò causati da l'aria umida è calda chì si sviluppa da l'oceanu caldu. Quandu l'aria calda s'arrizza, crea una pressione bassa vicinu à a superficia di l'oceanu. L'aria più fresca si precipita versu u centru di bassa pressione è hè riscaldata da l'oceanu. L'aria calda cumencia à spinning cum'è s'alza, è mentre si rinfriscà, forma nuvole. L'aria più fresca hè aspirata in a bassa pressione, si riscalda è gira in l'altu. Questa azzione cuntinueghja à alimentà sè stessu finu à chì a pressione cala è ci hè abbastanza energia per riscalda l'oceanu.



yanikap / Getty Images

L'uragani passanu per tappe?

perchè succede l'uragani

Ci hè quattru tappe chì un uraganu deve passà quandu diventa un uraganu. Un uraganu principia cum'è un disturbu tropicale. I disturbi tropicali sò timpeste è piova cù pocu o nimu rotazione. A disturbazione tropicale si sviluppa in una depressione tropicale. E depressioni tropicali sò disturbi tropicali più organizzati induve anu una circulazione chjusa è anu una velocità di u ventu trà 25 è 38 miles per ora. Una depressione tropicale si sviluppa in una tempesta tropicale quandu a velocità di u ventu hè trà 39 è 73 miles per ora. Una tempesta tropicale diventa un uraganu quandu righjunghji a velocità di u ventu 74 miles per ora o più.

MR.BUDDEE WIANGNGORN / Getty Images



Cumu sò classificati l'uragani?

uragani di classificazione accade

L'uragani sò classificati secondu a velocità di u ventu è a quantità di danni chì ponu causà. Questa scala hè chjamata scala di intensità di l'uraganu Saffir-Simpson è hè aduprata per stimà a quantità di danni di u ventu è l'inundazioni chì un uraganu pò causà. Finu à u 1990, a pressione cintrali hè stata aduprata cù a velocità di u ventu per determinà l'intensità di l'uraganu, ma da quellu tempu, a scala di intensità di l'uraganu Saffir-Simpson usa solu u ventu cum'è metrica.

estt / Getty Images

Chì ghjè u Ranking di l'uragani?

tipi di uragani

ayvengo / Getty Images

L'uragani sò classificati secondu a velocità di u ventu in a scala di intensità di l'uraganu Saffir-Simpson da 1-5. I categurie di l'uraganu sò classificate cum'è seguita:

  • 1 - velocità di u ventu 74-95 mph
  • 2 - velocità di u ventu 96-110 mph
  • 3 - velocità di u ventu 111-129 mph
  • 4 - velocità di u ventu 130-156 mph
  • 5 - velocità di u ventu più di 156 mph

Perchè l'uragani sò chjamati?

uragani

L'uragani sò chjamati per furnisce i previsioni è u publicu a capacità di diferenze trà parechji uragani chì puderanu esse in ogni mumentu. I nomi sò ancu usati per riferite à l'uragani in u passatu chì anu fattu assai danni o eranu notiziali in qualchì modu. Nominendu l'uragani, ci hè menu mischiu è cunfusione annantu à un uraganu particulari, soprattuttu s'ellu duranu parechji ghjorni à una settimana o più.

Elen11 / Getty Images

Cumu sò chjamati l'uragani?

perchè l'uragani sò periculosi

A pratica attuale hè di utilizà nomi maschili è femini quandu chjamanu l'uragani. Questu ùn era micca sempre u casu. Da u 1953 à u 1979, i nomi di e donne sò stati usati solu per nome di l'uragani. Dopu da u 1947 à u 1952, l'Air Force hà utilizatu l'alfabetu foneticu Army/Navy (Able/Alpha, Baker/Beta, Charlie, etc.) per i nomi di l'uragani. Da u 1944 à u 1947, l'Air Force hà chjamatu l'uragani dopu à e mogli di l'Ufficiale di l'Air Force.

Bauhaus1000 / Getty Images

Cumu hè stata principiata a pratica di l'uragani di nome?

stagione di l'uragani

A prima persona chì hà utilizatu nomi per l'uragani era un previsore australianu à a fini di u 1800. U so nome era Clement Wragge, è hà cuminciatu à chjamà l'uragani dopu l'alfabetu grecu. Quandu hà scappatu di lettere, hà vultatu à i nomi di i nomi cumuni di e donne di l'Isula di i Mari di u Sud. Wragge s'arrabbia cù u guvernu australianu quandu anu fallutu per creà un serviziu climaticu naziunale in Australia cun ellu cum'è u direttore, cusì per ritruvà i pulitici, hà chjamatu l'uragani dopu à i pulitici chì ùn li piacia micca.

Bauhaus1000 / Getty Images

L'uragani giranu in modu diversu in l'emisferu miridiunali cà in l'emisferu nordu ?

uragani ambientali

L'uragani giranu diversamente in l'emisferu miridiunali cà in l'emisferu nordu. In l'emisferu miridiunali, giranu in u sensu orariu, è in l'emisferu nordu, giranu in senso antiorariu. Questu hè duvuta à a rotazione di a Terra, chì provoca una tira chjamata forza Coriolis. Face chì i venti giranu a diritta in l'emisferu nordu è a manca in l'emisferu miridiunali. L'aria si riscalda longu à l'equatore è si move versu ognunu di i poli. Ma postu chì a Terra hè in rotazione, u ventu hè trascinatu à a diritta quandu si dirige à u nordu è trascinatu à a manca quandu si move à u sudu.

ChrisGorgio / Getty Images